Reputatia localitatii Murano pentru productia de sticla a luat nastere cand Republica Venetiana, temandu-se de incendii si calamitati aduse orasului construit predominant din lemn, a ordonat sticlarilor sa isi mute atelierele pe insula Murano (1291).
Cand un om de rand izbutea sa devina mester sticlar era innobilat si inscris in Cartea de aur a insulei. Curand au devenit cei mai respectati cetateni ai insulei, aveau dreptul sa-si casatoreasca odraslele cu copiii nobililor, bucurandu-se chiar de imunitate, insa peste toate, nu aveau voie sa paraseasca Venetia.

Procesul prin care se obtine sticla de Murano este unul destul de complex. Folosind nisip cuartos fin combinat cu diferite saruri aduse din cetatile feniciene Sidon (Liban), acesti mesteri au reusit sa obtina produse ce nu aveau rival in lume.
Sticla de Murano se facea dupa retete secrete, la care se adauga o maiestrie unica a prelucrarii sticlei obtinute.

Articolul Sticla de Murano apare prima dată în Magia dell'Arte.

Romanii credeau ca Piatra Lunii s-a format in mod magic din lumina Lunii si a fost utilizata pentru crearea de bijuterii romane inca din anul 100 D.Ch.

Grecii antici si romanii asociau Piatra Lunii cu zeitatile Lunii. Piatra Lunii sau Moonstone era foarte populara printre bijuteriile Art Nouveau de la inceputul sec.XX . In aceasta perioada barbatii purtau Pietrele Lunii la acele de cravata, la butoni, inele si montate ca ornamente pe lanturile de la ceasuri, iar femeile purtau Pietrele Lunii la bratari, brose, inele, cercei si coliere.

Culoare: incolora, albicioasa, galbena, verde, roz, alb-argintiu sau alb laptos cu o usoara stralucire de albastru cand piatra este miscata ( fenomen numit adularescenta).

Se gaseste in India, Mexic, Australia, SUA, Brazilia, Elvetia. Sri Lanka este cea mai importanta sursa de Piatra Lunii in ceea ce priveste volumul si calitatea.

Cele mai valoroase sunt cele incolore, transparente si cu o stralucire puternica de albastru, asa cum sunt cele din colier.

Articolul Piatra norocului apare prima dată în Magia dell'Arte.

Dintre safirele celebre, amintim:
– safirul regelui Angliei, Eduard Confesorul (ultimul rege saxon), devenit acum Sfantul Eduard, renumit prin blandete si milostenie, care este montat in centrul marii cruci cu diamante din varful Coroanei de Stat a Angliei,
– Steaua Indiei, cel mai mare safir stelat din lume de 536 de carate, aflat la Muzeul American de Istorie Naturala de la New York,
– “cartoful” descoperit prin anii 80 ai secolului trecut in SUA, avand 1154 de carate si vandut, intr-un targ, de proprietar (un cautator de aur) cu 10 dolari, fara sa stie ce a descoperit,
– safirul de Ceylon al Reginei Maria a Romaniei. Acest safir era la aceea data cel mai mare din lume ( 478,68 de carate; de fapt si astazi este cel mai mare safir taiat fatetat din lume, el fiind ca gema de safir pe locul IV) si era montat intr-un colier cu diamante, realizat de Casa Cartier. În anul 1921, regele Ferdinand al României îl cumpără pentru Regina Maria, urmând să plătească suma de 1.375.000 franci în 4 rate, până în 1924. Ultima oara a fost vazut in colier, in anul 1948. In anul 2003, a fost vandut cu 1.500.000 de dolari la Geneva de Casa Christie’s. Nu se stie cine l-a cumparat.
Cele mai mari mine de safir sunt cele din Sri Lanka, fostul Ceylon, India si de curand in SUA.
Romanii au iubit aceasta piatra si si-au botezat copiii, cu numele ei. Originea numelor Zamfir si Zamfira se gaseste in Safir si Safira.

Articolul Piatra cerului apare prima dată în Magia dell'Arte.